Sfaturi Utile

Cum periem dinţii corect pentru a avea dinţi şi gingii sănătoase? Răspunsul important constă în menţinerea unei igiene riguroase.
Riscul de apariţie a cariilor şi a bolii parodontale scade semnificativ dacă se realizează o curaţare foarte bună a cavităţii bucale. Atunci când iţi alegi periuţa de dinţi, asigură-te că aceasta are perii moi şi că nu întâmpini niciun disconfort atunci când o manevrezi. Dacă preferi o periuţă manuală, caută ca vârful ei să fie suficient de mic astfel încât să poată ajunge cu uşurinţă în toate zonele cavitaţii bucale. Dacă, în schimb, obişnuieşti să foloseşti o periuţă electrică, verifică întotdeauna ca aceasta sa aibă capul moale şi ca perii să se mişte în direcţia înainte-înapoi, o noutate în domeniu fiind periuţele cu vibraţii sonice .

Câteva regului importante în realizarea periajului dentar:

-periaj – de două ori pe zi – dimineaţa și seara, înainte de culcare, utilizându-se periuţa şi pasta de dinţi
-durata periajului să nu fie mai mic de 2 minute
-începem prin a peria dinţii superiori, curăţăm mai întaii măselele (molarii) 
-periuţa se ţine cu capul plasat orizontal (jumatate pe dinte, jumatate pe gingie), la un unghi de 45 de grade cu axul dintelui. La inceput, se fac câteva mişcari vibratorii, pentru ca perii să intre între dinţi şi să cureţe aceasta zonă, apoi miscaţi periuţa vertical, dinspre gingie spre dinţi, începând cu molarii şi premolarii din dreapta
-executaţi aceleaşi miscări pe partea opusă, la molarii si premolarii din stânga
-la fel se procedează şi pe interior
-periaţi apoi suprafaţa exterioară a dinţilor din faţă (incisivi ), prin mişcări verticale dinspre gingie spre dinte
-la nivelul măselelor, feţele ocluzale (cele pe care mestecăm) se curaţă mişcând periuţa circular
-trebuie sa inlocuiţi periuţa la fiecare trei sau patru luni sau mai repede dacă perii sunt uzaţi

Ce este caria dentară ?

Caria dentară reprezintă problema nr. 1 pentru 95% dintre români, este cea mai frecventă afecţiune dentară care se manifestă prin pierderea lentă şi direcţionată de ţesut dur dentar, datorită mai multor factori, cei mai importanţi sunt nerespectarea unei igienei orale, volumul consumat de alimente bogate în zahăr, fumatul, din cauza stresului se abrazează dinţii, a refluxului gastroesofagian şi multe alte cauze.

Înainte de apariţia cariei se acumulează bacterii la nivelul cavităţii bucale care, împreuna cu resturile alimentare şi saliva, formează o peliculă subţire cunoscută ca placă bacteriană sau dentară iar dacă se consumă alimente sau băuturi ce conţin carbohidraţi, aceştia menţin bacteriile producându-se acizii, care după un anumit timp, corodează straturile dentare ajungând la dentină, în felul acesta ia naştere caria. Lăsând placa dentară să se formeze, se crează un depozit dur şi se calcifiază, acesta se numeşte tartru dentar.

Netratarea cariilor conduce la o degradare avansată a ţesutului dentar şi pot produce infecţii grave ale gingiilor, chiar şi a osului din zona respectivă, deoarece se acumulează puroi la rădăcina dintelui care se poate elimina chirurgical, printr-o incizie a tegumentului sau a mucoasei. De multe ori pacienţii vin în ultimul stadiu, cu dureri foarte mari în care singura soluţie este extracţia.

Cum prevenim caria dentară ?

Pentru a preveni caria dentară şi a nu se ajunge în situaţii grave, recomandăm să se trateze în stadii incipiente prin îndepărtarea plăcii bacteriane şi a tartrului dentar, deoarece creşte riscul de carii iar tratamentul poate deveni un proces complicat şi costisitor. Chiar dacă nu sunt vizibile, după o radiografie dentară, medicul stomatolog poate determina şi interveni în eliminarea dezvoltării cariilor dentare. Medicul stomatolog poate îndepărta atât placa dentară cât şi tartrul dentar cu ajutorul unui aparat de detartraj cu ultrasunete iar pentru locurile greu accesibile, se foloseşte un aparat care curaţă suprafaţa dinţilor şi între dinţi cu ajutorul unui jet puternic de apă, aer şi bicarbonat de sodium. După ce medicul stomatolog face o igienizare bucală impecabilă, dvs trebuie să menţineţi această igienă orală prin periaj de cel puţin 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara) şi să vizitaţi periodic medicul stomatolog.

Un alt factor care poate preveni caria dentară este alimentaţia. Nu trebuie să consumăm în abundenţă produse bogate în carbohidraţi. Şi nu în ultimul rând, fumatul şi consumul excesiv de alcool afectează dantura dar şi majoritatea organelor vitale.

Toţi parinţii îşi doresc copii sănătoşi, iar asta include şi dinţi strălucitori şi gingii sănătoase. Grija pentru acest aspect de la o vârstă fragedă asigură sănătatea viitorilor dinţi ai copiilor dumneavoastră. Cea mai bună metodă de a asigura sănătatea orală a copilului este igiena dentară corectă, începută din copilărie şi încurajată pe toată durata vieţii.

Îngrijirea înaintea erupţiei dinţilor

•  Începeţi curaţarea cavităţii bucale a bebeluşului înainte de apariţia dinţilor. Stergeţi gingiile după fiecare masă, cu o dischetă de vată umezită în apă calduţă. Dinţii încep să se formeze înainte de naştere.
•  Nu încercaţi să curaţaţi gingiile dacă bebeluşul este obosit sau irascibil.
•  Nu este nevoie să folosiţi pasta de dinţi.

După apariţia primilor dinţi

• Începeţi îngrijirea dinţilor chiar de la apariţie; aceştia sunt importanţi deoarece vor păstra spaţiul pentru dinţii permanenţi, iar dacă nu sunt îngrijiţi pot dezvolta gingivita. Imediat după ce îi cresc doi dinţi alăturaţi, arătaţi-i copilului cum să folosească aţa dentară.
•  Încercaţi să transformaţi periajul într-o activitate amuzantă pentru copil. Reţineţi ca abia în jurul vârstei de 7 ani va avea dexteritatea necesară pentru a se peria singur. Copiii învaţă prin imitaţie, astfel încât parinţii sunt cel mai bun exemplu de urmat.
• Aveţi grijă la carii – primele semne sunt uşoare decolorări şi eroziuni. La culcare sau în timpul zilei, nu lăsaţi lapte sau suc la discreţia copilului.
•  După masă, daţi copilului să bea apă – majoritatea mâncărurilor de copii se spală cu uşurinţă doar cu apă. Ideal este să utilizaţi cât mai repede (aproximativ la un an şi jumatate) o periuţă foarte moale, pentru a obişnui copilul cu periajul.
•  La vârsta de doi ani folosiţi pasta de dinţi fără fluor, cât un bob de mazăre. Aşteptaţi până pe la trei ani, când copilul nu mai înghite pasta de dinţi, pentru a folosi pasta cu fluor.
•  Chiar dacă foloseşte o pastă de dinţi cu fluor, pentru prevenirea cariilor sunt importante suplimentele cu fluor.
•  Încurajaţi copilul să consume alimente sănătoase şi evitaţi gustările frecvente dintre mese.
•  Programaţi prima vizită la stomatolog; aceasta poate aştepta până la vârsta de trei ani, cu condiţia păstrării unei igiene orale corecte. De obicei se recomandă ca prima vizită să aibă loc între 6 luni şi un an.

Prima vizită la stomatolog

Deşi nu este obligatoriu, este bine să duceţi copilul la un stomatolog specializat în îngrijirea copiilor. Obiectivul medicului va fi să prevină eventualele probleme şi să supravegheze dezvoltarea danturii. Prima vizită a copilului la medicul stomatolog trebuie să aiba loc în perioada de 6 luni de la apariţia primului dinte şi nu mai târziu de vârsta de 2-3 ani.

Prevenirea cariilor

Odată ce toţi dinţii au erupt (în jurul vârstei de doi ani şi jumătate), medicul va începe să aplice fluor pe dinţi. Scopul fluorului este de a întări smalţul şi de a preveni cariile. Dacă resturile alimentare nu sunt îndepărtate imediat după masă, se transformă în acizi ce perforează smalţul. Întrebaţi stomatologul de suplimentele cu fluor.
Administrarea prelungită de antibiotice poate produce schimbarea culorii dinţilor, de vreme ce multe medicamente pentru copii conţin zahăr. Obişnuiţi copilul să îşi perieze dinţii după administrarea medicamentelor.
Regulile unei sănătăţi orale sunt periajul dentar de cel puţin două ori pe zi şi utilizarea aţei dentare cel puţin o dată pe zi. Puteţi învăţa copiii cum să se spele pe dinţi cu periuţa şi pasta de la vârsta de 2 – 3 ani, cu condiţia să fie supravegheaţi. Nu-i lăsaţi să înghită pasta de dinţi.
Pe măsură ce se dezvoltă dantura, medicul poate sigila cu o răşină protectoare molarii, unde are loc masticaţia, pentru a-i proteja de bacterii.

Probleme

Dacă copilul este predispus la apariţia cariilor, este posibil ca nici cea mai strictă igienă să nu-l ferească de probleme. În cazul în care copilul se plânge de dureri de dinţi, consultaţi medicul imediat. Medicina modernă permite obturarea cavităţilor în condiţii sigure. În cazul unei malformaţii grave sau a deteriorării extinse a dinţilor, medicul recomandă o coroană, ce va preveni răspândirea afecţiunii. În cazul problemelor ortodontice, acestea trebuiesc rezolvate încă dinaintea apariţiei dentiţiei permanente, pentru a asigura dinţi permanenţi sănătoşi.
Sugerea degetului este un obicei normal pentru copii şi de obicei dispare până la vârsta de doi ani. Dacă obiceiul continuă după vârsta de trei ani, poate duce la strâmbarea dinţilor sau a muşcăturii. Se recomandă consultarea medicului, care vă va da informaţii privind abordarea problemei.
Copiii la stomatolog trebuie să ajungă o dată cu creşterea, vizitele periodice la stomatolog variază între trei şi 12 luni.

• 1. Evitaţi băuturile acidulate sau folosiţi paiul

Băuturile din comerţ pot avea acid fosforic, acid ascorbic, acid carbonic etc, care pot demineraliza smalţul dinţilor cauzând distrugerea lui progresivă.

• 2. Beţi multă apă între mese

Apa ajută la curăţarea dinţilor de acizi şi resturi alimentare. Bând apă între mese evitaţi acumularea bacteriilor şi resturilor alimentare pe dinţi şi gingii.

• 3. Mâncaţi fructe şi legume proaspete

Fructele şi legumele sunt adevărate dentifrice, stimulează salivaţia şi ligamentele parodontale (acele fibre care leagă dinţii de osul şi gingia dimprejur). Morcovii, de exmplu, ajută la “întărirea dinţilor” în os, tonificând şi menţinând parodonţiul în bună stare de funcţionare. Mineralele şi vitaminele din fructe şi legume sunt un aport necesar în buna funcţionare a organismului.

• 4. Consumaţi lactate

Lactatele conţin calciu, element care ajută la remineralizarea suprafeţelor dentare, proteine care menţin pH-ul salivar la un nivel optim ţi neutralizează acizii deja existenţi.

• 5. Evitaţi gustările între mese

Gustările între mese duce la acumulări de placă bacteriană pe dinţi, creşte aciditatea locală şi implicit riscul de carii. Majoritatea produselor de gen conţin carbohidraţi (amidon, zahăr, diverşi aditivi) cu risc cariogenic mare.

• 6. Mestecaţi gumă

Guma creşte fluxul salivar, ajutând la eliminarea resturilor alimentare, inhibă creşterea bacteriilor, echilibrează pH-ul salivar şi împrospătează respiraţia. Nu se recomandă consumul în exces sau timp îndelungat.

• 7. Utilizaţi aţa dentară

Aţa dentară curaţă resturile alimentare interdentare, acolo unde periuţa de dinţi nu intră, reducând riscul cariilor interdentare, gingivitelor, papilitelor şi a altor afecţiuni adiacente şi, în plus, împrospătează respiraţia.

• 8. Reduceţi consumul de alimente dulci

Alimentaţia bogată în zaharuri creşte riscul de diabet, obezitate, boli cardio-vasculare pe lângă îmbolnăvirile oro-dentare adiacente. Dulciurile consumate excesiv distrug smalţul dentar prin acizii produşi din metabolizarea lor de către flora bacteriană orală.

• 9. Utilizaţi apa de gură

Apele de gură conţin agenţi antibacterieni, compuşi care împrospătează respiraţia şi reduc riscul afecţiunilor oro-dentare.

• 10. Vizitaţi medicul stomatolog de cel puţin 2 ori pe an

Vizitele stomatologice bianuale contribuie la prevenţia cariilor, afecţiunilor parodontale precum şi a cancerului oral.

Respiraţia urâtă poate fi o problemă neplăcută şi deranjantă. Mulţi dintre noi nu pot să realizeze că avem o respiraţie rea, dar fiecare o are, din când în când, mai ales dimineaţa.

Ce trebuie să fac dacă am o respiraţie urât mirositoare?

Există diferite motive care pot cauza respiraţia rea, dar la oamenii sănătoşi, motivul major este dat de depozitele microbiene de pe limbă, în special în partea din spate a limbii. Unele studii au arătat că pur şi simplu periajul limbii a redus respiraţia rea cu mai mult de 70 la sută.

Ce poate determina o respiraţie urât mirositoare?

• Dimineaţa – noaptea se opreşte fluxul de salivă în timpul somnului şi se reduce acţiunea de curăţare, astfel bacteriile cresc, determinând apariţia respiraţiei urât mirositoare.
• Anumite alimente – usturoi, ceapă, etc alimentele care conţin mirosuri-cauzatoare de compuşi intră în fluxul de sânge; acestea sunt transferate în plamâni, apoi sunt expirate.
• Slaba igienă orală – particulele de mâncare rămase în gură provoacă înmulţirea bacteriilor.
• Boala parodontală (gingii) – coloniile de bacterii şi rămăşiţe alimentare cu reşedinţa în inflamaţia gingiilor.
• Carii dentare şi aparate dentare montate necorespunzator 
• Gura uscată – poate fi cauzată de anumite medicamente, problemele glandei salivare, sau respiraţia continuă pe gură.
• Produse din tutun – usucă gura, cauzând respiraţie urât mirositoare.
• Deshidratarea, foamea – lichidele şi mestecatul alimentelor creşte fluxul de salivă şi astfel se spală bacteriile.
• Anumite condiţii medicale şi boli – diabetul, probleme de ficat si rinichi, infecţia cronică a sinusurilor, bronşita, pneumonia etc.

Păstrând o înregistrare a ceea ce mâncăm ne poate ajuta la identificarea cauzelor respiraţiei rea. De asemenea, revizuiţi-vă medicaţia, sau consultaţi medicul stomatolog.

Ce pot face pentru a preveni o proastă respiraţie?

Bune practici de igienă orală – Periază de cel puţin două ori pe zi cu o periuţă de dinţi şi o pastă de dinţi, recomandate de medicul dentist. Foloseşte aţa dentară zilnic pentru a elimina depunerile alimentare între dinţi şi sub linia gingiei.Înlocuiţi periuţa de dinţi o dată la 2-3 luni. Dacă purtaţi proteze sau aparate mobile, curaţaţi-le cu rigurozitate şi înainte să le puneţi înapoi în gură.
Vedeţi-vă medicul dentist regulat – faceţi control şi detartraj de cel puţin două ori pe an. Dacă aveţi sau aţi avut o boală parodontală, medicul dentist va recomanda mai multe vizite.
Încetaţi să fumaţi  – Întrebaţi-vă medicului stomatolog ce vă recomandă pentru a ajuta la stoparea obiceiului.
Beţi apă în mod frecvent – Apa vă ajută să vă păstraţi gura umedă şi spală bacteriile.
Folosiţi apa de gură – Unele dintre produse doar oferă o soluţie temporară pentru a masca mirosul neplăcut. Întrebaţi-vă medicului stomatolog despre apa de gură antiseptică, care nu numai că diminuează respiraţia rea, dar omoară şi germenii care cauzează problema. În cele mai multe cazuri, medicul dentist poate trata cauza respiraţiei urât mirositoare. Dacă s-a stabilit că gura este sănătoasă, dar respiraţia proastă încă persistă, dentistul vă poate trimite la medicul dumneavoastra pentru a determina cauza mirosului şi a vă indica un plan de tratament adecvat.

Principalele recomandări pentru a grăbi vindecarea după extracţia dentară sunt:

• Muşcaţi pe pansamentul steril uşor, lăsat peste plagă de medicul dentist, timp de 1-2 ore, pentru a favoriza formarea cheagului de sânge care va asigura oprirea completă a hemoragiei şi va favoriza o videcare uşoară şi rapidă a plăgii.

• În primele 24 de ore nu clătiţi cu putere şi nu faceţi gargară cu ceaiuri sau alte lichide, pentru a nu desprinde cheagul de sânge care s-a format.
• Nu scuipaţi şi nu folosiţi paiul sub nici o formă pentru a consuma lichide.
• Urmaţi tratamentul medicamentos prescris de medicul stomatolog, pentru a elimina durerea instalată după ce efectul anesteziei a trecut şi pentru a preveni infecţia.
• Relaxaţi-vă după intervenţie. Nu faceţi eforturi fizice, căci acestea pot declanşa sângerarea.
• După ce aţi înlăturat pansamentul steril lăsat de medicul stomatolog, se poate servi masa, alimentele vor fi nici foarte fierbinţi, nici foarte reci.
• În primele 48 de ore se evită consumarea de lactate sau mămăligă cu brânză, deoarece sunt lipicioase, pot rămâne pe plagă, fermentează şi produc distrugerea cheagului de sânge format.
• Nu aplicaţi presiune cu limba şi nu mâncaţi pe zona respectivă, atenţie sporită în timpul masticaţiei.
• Îngrijiţi-vă ceilalţi dinţi, printr-un periaj usor şi clătire a gurii, fără a afecta zona de extracţie.
• Aplicaţi comprese cu apă rece sau gheaţă pe obraz pentru a reduce durerea şi inflamarea ţesuturilor moi.
• Nu dormiţi pe partea cu extracţia, pentru a evita încalzirea zonei.
• Nu fumaţi sau nu consumaţi alte produse similare în primele 3-4 ore după extracţie.
• Reveniţi dupa 7 zile la control pentru scoaterea firelor de sutură, dacă acestea au fost puse după extracţie.
• Înainte şi după extracţia dentară nu trebuie să luaţi medicamente anticoagulante având ca ţintă fluidizarea sangelui ca de exemplu aspirina sau pastile pentru inimă. Atenţie! Opriţi tratamentul doar la indicaţiile medicului stomatolog.